Mănăstirea Sfântul Pantelimon este un locaș duhovnicesc închinat atât sfântului Pantelimon, cât și sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, aflat la jumătatea distanței dintre localitățile Siliștea Gumești și Balaci. Când spunem Siliștea Gumești trebuie să menționăm că aici s-a născut și a crescut scriitorul Marin Preda, cel care mai este cunoscut ca unul dintre cei mai mari prozatori români.
Mănăstirea este de monahi, având 13 viețuitori, care duc mai departe modul de viață călugăresc ales de ei înșiși și pe care permanent își dau silința să îl desăvârșească. Cațiva dintre viețuitori sunt în etate, oameni care și-au dedicat viața lui Dumnezeu, cu un bagaj duhovnicesc diversificat și îmbogățit. Un monah (călugăr) este o persoană care a jurat să urmeze nu numai poruncile Bisericii, ci și sfaturile evanghelice („voturile” sau jurămintele monahale ale sărăciei, castității/curăției, statorniciei și ascultării). Cuvintele lui Hristos pe care se bazează acest fel de viață sunt: „Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru desăvârșit este”.
Această oază duhovnicească de liniște și meditație, mănăstirea sfântului Pantelimon, a fost înființată în anul 1998 cu binecuvântarea Preasfințitului Galaction, episcopul Alexandriei și Teleormanului, pe teritoriul unor foste unități militare aflate în stare de degradare din cauza trecerii timpului. De amenajarea unor spații de locuit și închegarea unei obști monahale, s-a ocupat starețul Protos. Antonie Liță, care din anul 2020 i-a predat părintelui Damian Țifui ascultarea de a duce mai departe cele începute de sfinția sa.
Trebuie menționat faptul că unitățile militare au fost înființate în prima jumătate a secolului al 20-lea pe locul unui fost schit ce a aparținut de Mănăstirea Glavacioc din județul Argeș. După ce comandantul a plecat cu drapelul, din motive necunoscute, iată că aceste unități au fost transformate în orfelinat cu școală, având clase primare și gimnaziale. După căderea comunismului s-a desființat și casa de copii, urmând o perioadă de 8 ani de ruinare a spațiului, întrucat nu a mai locuit nimeni în clădiri.
De menționat este faptul că în 2004 mai multe icoane au izvorât lacrimi de mir, așa cum martori oculari din vremea aceea consemnează. O revărsare a dragostei lui Dumnezeu și un semn al faptului că El și sfinții Săi nu ne-au uitat, atrăgându-ne atenția să nu părăsim calea cea dreaptă și mântuitoare. Prin grija lui Dumnezeu și jertfa unor buni creștini a fost adusă din San Francisco în mănăstire o părticică din moaștele Sf. Ierarh Ioan Maximovici, sfântul ocrotitor al celor orfani și aflați în tot felul de nevoi. Un alt odor de preț al mănăstirii este și veșmântul întreg al sfintei cuvioase Parascheva de la Iași, care de mulți ani veghează și păzește mănăstirea, alături de alte icoane vechi aflate în mănăstire.
Mănăstirea este într-o continuă renovare și amenajare. Obștea în frunte cu părintele stareț își dau interesul pentru refacerea unei clădiri pentru pelerini precum și a unui paraclis închinat sf. Ioan Maximovici, așa încât un ajutor cât de mic din partea oricui este bine primit, oamenii fiind pomeniți la slujbele care zilnic au loc atât dimineața, cât și seara. Mănăstirea dispune de 50 de locuri de cazare gratuite pentru cei care doresc să viziteze aceste locuri, cât și pentru cei care vin să ne ajute, sau vor să se deconecteze cât de puțin de la modul de viață alert la care sunt expuși, fie la locul de muncă, fie prin modul de viață urban agitat în care locuiesc.
Stareț Damian (Vasile Țifui)
Tel. 0740960660
Cont BCR lei RO66RNCB0246011546380001
CUI 12283148
